MĂNĂSTIREA AGAPIA ŞI SCHITUL AGAPIA VECHE

Mănăstiri de maici

Adresă: sat M-rea Agapia, com. Agapia, jud. Neamţ 

Contact: Stareţa stavrofora Olimpiada Chiriac - mănăstire,  monahia Fanuria Horătău - schit

Tel: 0233 244736, 0768 08570 - mănăstire, 0730 146948 - schit

E-mail: agapia@mmb.ro

Cazare: În Agapia Nouă te poţi caza la căsuţele măicuţelor din satul mănăstiresc, contra cost. Cei care vor să înopteze la Agapia Veche sunt cazaţi doar o singură noapte în casa de oaspeţi situată la poartă, cu o capacitate de aproximativ 40 de locuri. 

Acces: Din DN 15 C, venind dinspre Piatra Neamţ spre Tg. Neamţ, după intersecţia spre Mănăstirea Văratec, se merge pe următorul drum lateral la stânga cam vreo 7 km până la mănăstirea Agapia Nouă. Dacă sunteţi ajunşi la mănăstirea Văratec, pentru a nu vă mai întoarce în DN 15 C, aveţi două variante de drumuri asfaltate care scurtează traseul: unul prin pădure (stricat pe unele porţiuni de ploile din 2010 - nu-l recomandăm momentam pentru şoferi) şi unul prin satul Filioara (DC 168) care ajunge în centrul satului Agapia, de unde mai aveţi puţin până la mănăstirea Agapia Nouă. Schitul este aşezat la aproximativ 2 kilometri de Mănăstirea Agapia într-un loc ascuns în vegetaţia bogată a pădurii, la Mănăstirea Agapia Veche se ajunge fie cu maşina pe un drum pietruit, fie pe jos, pe o potecă marcată ce traversează pădurea. Drumul către schit începe în satul Agapia, în dreptul indicatorului turistic către Schitul Sihla. De la acest indicator se face la dreapta şi se traversează satul. O drumeţie pe poteca umbrită de brazi care duce la schitul Agapia Veche este asemenea unei călătorii în timp, unde vei avea ocazia să descoperi şi să cunoşsti începuturile monahale în munţii "lui Agapie", împreună cu alţi pelerini ce urcă încet cărarea ce duce la schit. 

Hram: Agapia Veche - "Schimbarea la faţă" (6 august), Agapia Nouă - "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" (8 noiembrie) 

Ctitori şi istoric: Istoria Mănăstirii Agapia este legată de cea a schitului Agapia Veche. Primul sihastru cunoscut care s-a nevoit în poiana unde se află astăzi Mănăstirea Agapia Veche, a fost cuviosul Agapie din Mănăstirea Neamţ. Aici a întemeiat o biserică de lemn cu hramul "Schimbarea la Faţă". Aşa a luat fiinţă prima sihăstrie din Munţii Neamţ, cunoscută sub numele de "Sihăstria lui Agapie". Distrusă de o avalanşă de zăpadă într-o zi de Paşte, biserica lui Agapie a fost refăcută pe o altă temelie în "Poiana lui Eufrosin" aflată în apropiere, primind hramul "Minunea din Colose a Sfântului Arhanghel Mihail". Abia la sfârşitul secolului al XV-lea s-a construit o biserică pe actualul amplasament al sihăstriei de la Agapia din Deal (Agapia Veche), atunci când şi biserica din "Poiana lui Eufrosin" s-a ruinat şi nu a mai putut fi folosită. Prima menţiune documentară s-a făcut prin Hotarnica lui Ilieş Vodă din 1437, care delimitează moşia Mănăstirii Agapia de cea a Mănăstirii Neamţ. Vechiul Pomelnic de la Mănăstirea Agapia aminteşte de Petru Rareş şi Elena Doamna ca primi ctitori voievodali prin grija cărora s-a zidit prima biserică de piatră de aici. În schimb, o inscripţie aflată în pronaosul bisericii mari de la Agapia din Vale menţionează pe Petru Şchiopul şi Ruxandra Doamna ca fiind întâii ctitori domneşti. Este posibil ca Petru Rareş şi Elena Doamna să fi ridicat aici prima biserică de zid, reînnoită apoi de Petru Şchiopul în a treia domnie a sa (1582-1591). Dar construcţiile de la Agapia din Deal nu prea aveau viaţă lungă din cauza terenului. De aceea, în jurul anului 1600, o parte dintre călugări s-au mutat în vale, ridicând aici o mică biserică în jurul căreia se va dezvolta Mănăstirea Agapia de astăzi, pomenită uneori sub numele de Agapia Nouă, Agapia din Vale sau Agapia Mare. Noua mănăstire a fost construită între 16 octombrie 1642 şi 3 septembrie 1644 de hatmanul Gavril Coci (fratele lui Vasile Lupu) şi de soţia sa, cneaghina Liliana. S-a sfinţit la 12 septem­brie 1647, în acest răstimp construindu-se chiliile ce formează incinta mănăstirii, iar la răsărit clopotniţa, construcţie masivă din piatră de granit. A primit hramul Agapiei Vechi, "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil", sfinţirea fiind făcută de Mitropolitul Varlaam Moţoc. La iniţiativa Mitropolitului Veniamin Costache, Alexandru Moruzzi hotărăşte printr-un hrisov domnesc, în 1803, ca mănăstirea Agapia să devină obşte de maici. Stareţă a fost numită maica Elisabeta Costache, sora Mitropolitului Veniamin Costache, ea conducând mănăstirea până în 1834. Biserica a fost reparată după 1821, apoi între 1858 şi 1862, când i s-au adăugat un nou pridvor, cel vechi închizându-se în sânul bisericii, şi două turle mai mici, una pe pridvor, alta pe altar, şi s-au lărgit ferestrele. Cele două turle au fost mistuite de incendiul din 1903, rămânând numai turla veche a Pantocratorului, cu formă octogonală şi cu calota sferică. Ea se sprijina pe arcele naosului boltit. Zidul despărţitor dintre vestibul, pridvor şi pronaos a fost înlocuit cu trei arce. Intrarea se face prin partea sudică, pe o uşă masivă din lemn, iar în pronaos printr-o uşă metalică. Tâmpla, din lemn sculptat, a fost pictată în 1858. Odată cu refacerile din 1858-1862 s-a amenajat din nou mormântul ctitorilor. Policandrele au fost comandate la Viena şi executate în 1858-1862, iar candelabrele, îmbrăcămintea icoanelor împărăteşti şi alte obiecte ce împodobesc biserica au fost lucrate la Paris. Deasupra uşii de intrare în biserică este pisania, încrustată în marmură cu litere slavone şi icoana hramului "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil" în mozaic de Murano. Pictura este opera marelui pictor Nicolae Grigorescu. A fost executată în anii 1858-1862, când artistul avea 20 de ani. Clădirile din incintă, cu chiliile etajate şi clopotniţa, datează din vremea ctitorilor, hatmanul Gavriil şi cneaghina Liliana. După incendiul din 1821, au fost refăcute în 1823. În timpul stareţei Tavita Ursache s-a supraetajat turnul clopotniţei, construindu-se o nouă cameră a clopotelor. După incendiul din 1903, în corpul clădirii pe aripa de nord s-au amenajat la etaj săli mari, spaţioase şi luminoase pentru atelierele mănăstirii. În jurul incintei există 140 de case vechi de 100 sau chiar 200 de ani, care au fost trecute pe lista monumentelor istorice. 

Patrimoniu: 

-icoana Maicii Domnului - făcătoare de minuni

-Cuv. Sihaştri: Evloghie, Pimen, Misail, Vasile, Paisie ş.a (sec. XVXVI, necanonizaţi) - mormintele Sfinţilor se află în "Livada Părinţilor" din cimitirul Mănăstirii Agapia Veche

-în muzeul mănăstirii: broderii de o rară frumuseţe şi numeroase covoare executate în atelierele mănăstirii, icoane aparţinând "şcolii" de la Văleni-Piatra Neamţ sau realizate de Nicolae Grigorescu în timpul şederii sale la Agapia, manuscrise, cărţi vechi şi obiecte de cult, trei registre complete dintr-o catapeteasmă din secolul al XVII-lea care au aparţinut vechii biserici de la Agapia din Deal, o icoană din 1603 cu Iisus Pantocrator, operă a Mitropolitului Anastasie Crimca, trei icoane ce provin din prima catapeteasmă a Bisericii "Sf. Voievozi" şi alte şase icoane cu rame aurite, din secolul al XVIII-lea, aduse din paraclisul Mănăstirii Bisericani, cele patru Evanghelii tipărite la Mănăstirea Neamţ în 1821 şi îmbrăcate în superbe ferecături de argint aurit, Evanghelia dăruită în 1813 de Patriarhul Hrisant al Ierusalimului, Panaghiarul de argint aurit din 1514 pe care Alexandru Lăpuşneanu l-a dăruit Mănăstirii Pângaraţi şi crucea îmbrăcată în argint aurit, cu o bucată din sfântul Lemn al Crucii Mântuitorului, dăruită în secolul trecut de Patriarhul Chiril al Ierusalimului.

-casa memorială Alexandru Vlahuţă se află în spatele mănăstirii şi poate fi vizitată.